(Strada Liscani, centrul istoric al Bucureştiului, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Liscani_Street_3.jpg)
Bucureşti este capitala României şi cel mai mare oraş, precum si cel mai important centru industrial şi comercial al ţării. Cu cca. 2 milioane de locuitori în oraşul propriu-zis şi mai mult de 2,4 milioane în mediul urban mai larg, Bucureştiul este unul dintre cele mai mari oraşe din sud-estul Europei. Este localizat în sud-estul ţării, la 44 ° 25’57 “N 26 ° 06’14″ E, pe malurile râului Dâmboviţa.
Bucureşti este principalul punct de intrare în România. Este un oraş în plină expansiune, cu multe proiecte mari de infrastructură schimbând faţa veche a oraşului. Cunoscut în trecut ca „Micul Paris”, Bucureşti s-a schimbat foarte mult în ultima vreme, iar astăzi a devenit un amestec foarte interesant de vechi şi nou, care are prea puţin de-a face cu reputaţia sa iniţială. O biserică veche de 300 ani în apropierea unei clădiri de oţel şi sticlă şi amndouă alături de o clădire în stil comunist este un lucru obişnuit în Bucureşti. Oraşul oferă câteva atracţii excelente, şi în ultimii ani a cultivat o sensibilitate sofisticată, modernă şi mondenă, pe care mulţi se aşteaptă să o găsească la o capitală europeană. Bucureşti a trecut prin mai multe programe de modernizare majore în ultimii ani şi unele sunt încă în derulare şi în anii următori. Cei care ştiau Bucureştiul în trecut dar nu l-au vizitat după 2010 vor fi surprinşi de amploarea schimbărilor care au avut loc. Centrul oraşului este complet reînnoit, şi există un proiect major în fiecare parte a oraşului. Bucureştiul a beneficiat de un boom economic, ajutat şi de subvenţiile Uniunii Europene prin care s-au reconstruit părţi ale oraşului. Proiecte ambiţioase sunt destul de comune în Bucureşti. Cel mai mare proiect finalizat în acest moment este podul Basarab, impresionant, care este cel mai mare pod din Europa pe cablu.
(Calea Victoriei, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Hotel_Continental_-_Calea_Victoriei.jpg)
Bucureşti a fost menţionat pentru prima dată în documente în 1459. A devenit capitala România în 1862, şi este centrul presei româneşti, de cultură şi artă. Arhitectura sa este un amestec de stiluri neo-clasic, interbelic (Bauhaus si Art Deco), şi din perioada comunistă şi modernă. Între cele două războaie mondiale, datorită arhitecturii elegante şi sofisticate a oraşului, a câştigat porecla de “Micul Paris”. Deşi clădirile şi cartierele din centrul istoric au fost deteriorate sau distruse de război, cutremure, şi programul lui Nicolae Ceauşescu de sistematizare, multe au supravieţuit. În ultimii ani, oraşul a cunoscut un boom economic şi cultural.
Conform datelor preliminare din recensământul 2011, 1.677.985 de locuitori trăiesc în limitele oraşului, mai puţini faţă de cifra înregistrată la recensământul din 2002. Mediul urban se extinde dincolo de limitele Bucureştiului, cu o populaţie de 1,93 milioane de locuitori. Prin adăugarea oraşelor satelit din jurul zonei urbane, zona metropolitană a Bucureştiului propusă ar avea o populaţie de 2,2 milioane de locuitori. Conform Eurostat, Bucureştiul are o zonă mai mare urbană de 2.151.880 rezidenţi. Potrivit datelor neoficiale, populaţia este de peste 3 milioane de locuitori. Bucureşti este cel mai mare oraş din România, şi al 10-lea în Uniunea Europeană în funcţie de populaţia din limitele oraşului.
Din punct de vedere economic, Bucureşti este oraşul cel mai prosper din România, şi este unul dintre principalele centre industriale şi noduri de transport din Europa de Est. Oraşul are facilităţi pentru convenţii, instituţii de învăţământ, zone culturale, centre comerciale, şi zone de agrement.
Oraşul este administrat de Primăria Municipiului Bucureşti, şi are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ, fiind împărţit în şase sectoare.
Bucureşti, la fel ca cele mai multe oraşe din România, are o climă temperat-continentală cu veri calde şi ierni reci. Această regiune din România trece prin toate cele patru anotimpuri, deşi primăvara este scurtă şi se încadrează cu precădere în luna aprilie. Temperatura medie zilnică mare în timpul verii este de aproximativ 29° C, şi iarna de aproximativ 2° C. Se poate ajunge la perioade cu adevărat fierbinţi şi uscate în timpul verii (40° C) şi foarte friguroase în timpul iernii (-20° C), chiar dacă temperaturi sub -12° C sunt extrem de rare. Cel mai bun timp pentru a vizita oraşul este aprilie, iunie, septembrie-octombrie şi începutul lunii decembrie.
Bucureştiul este în zona Europei de Est timp (UTC+2, cu o oră de vară de UTC+3 din aprilie până în octombrie).
Date demografice
(Dristor, Bucureşti, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Dristor,_Bucureşti_bgiu.jpg)
Conform recensământului din 2011, 1.883.425 de locuitori trăiesc în limitele oraşului, o scădere faţă de cifra înregistrată la recensământul din 2002. Această scădere se datorează sporului natural scăzut, dar, de asemenea mutării locuitorilor din oraşul în sine în oraşele învecinate mici, cum ar Voluntari, Buftea sau Otopeni. Într-un studiu publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite, Bucuresti se plasează pe locul 19 din 28 de oraşe care au înregistrat scăderi puternice în populaţie între 1990 şi mijlocul anilor 2010. Practic, populaţia a scăzut cu 3,77%.
Populaţia oraşului, potrivit recensământului din 2002, era de 1.926.334 locuitori, sau 8,9% din populaţia totală a României. Un număr semnificativ de persoane fac naveta ăn oraş în fiecare zi, mai ales din judeţul Ilfov învecinat, însă statistici oficiale privind numărul lor nu există.
Populaţia Bucureştiului a cunoscut două faze de creştere rapidă, primul început în secolul al 19-lea, când oraşul a fost declarat capitală naţională şi a durat până la al Doilea Război Mondial, iar a doua creştere în timpul anilor comunismului lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989), când a fost lansată o masivă campanie de urbanizare şi mulţi oameni au migrat din mediul rural spre capitală. În această perioadă, sporul natural a fost de asemenea semnificativ şi datorită deciziei lui Nicolae Ceauşescu de a interzice avortul şi contracepţia.
Aproximativ 96,6% din populaţia din Bucureşti sunt români. Alte grupuri etnice importante sunt romi, maghiari, evrei, turci, chinezi şi germani. Un număr relativ mic de bucuresteni sunt de origine greci, din America de Nord, francezi, armeni, lipoveni şi italieni. Unul dintre cartierele predominant greceşti a fost Vitan – unde a trăit şi o populaţie evreiască; aceasta din urmă fiind mai prezentă în Văcăreşti şi zonele din jurul Pieţei Unirii.
În ceea ce priveşte apartenenţa religioasă, 96,1% din populaţie este ortodoxă, 1,2% romano-catolică, 0,5% musulmană şi 0,4% sunt români greco-catolici. În ciuda acestui fapt, doar 18% din populaţie, indiferent de religie, participă la un loc de cult o dată pe săptămână sau mai mult. Speranţa de viaţă a locuitorilor din Bucureşti în perioada 2003-2005 a fost de 74,14 ani, cu aproximativ 2 ani mai mare decât media românească. Speranţa de viaţă pentru femei a fost 77,41 ani, în comparaţie cu 70,57 ani pentru bărbaţi.
(Extras din cartea Ghid turistic București, SUA, 2015)
