Aflată anul acesta la a 54-a ediţie, sărbătoarea este dedicată uneia dintre cele mai impunătoare şi complexe peşteri din România, Peştera Topolniţa. Sărbătoarea se va desfăşura duminică, 20 august, în lunca Cireşului, în imediata vecinătate a peşterii. Ca în fiecare an iubitorii de natură şi munte sunt invitaţi să viziteze această peşteră, în partea a doua a zilei urmând să aibă loc manifestări artistice legate de tradiţie şi folclor.
Duminică, în comuna Cireşu, are loc cea de-a 54-a ediţie a sărbătorii câmpeneşti Peştera Topolniţa, un eveniment la care participă sute de localnici din zona de nord a Mehedinţiului, dar şi mulţi severineni.
Din programul organizat de Primărie nu lipsesc spectacole de muzică populară şi concursul de ţuică din cireşe.De asemenea, cei ajung duminică în zonă pot vizita şi Peştera Topolniţa, care doar în această zi este deschisă pentru câteva ore publicului larg.
Programul evenimentului
Duminica, 20 august 2017
orele 9-13 Vizitarea PESTERII TOPOLNITA
ora 13 Deschiderea oficiala a sarbatorii
-prezentare port popular
-concursul „Cea mai buna tuica de cirese”
-spectacol folcloric oferit de Ansamblul Profesionist
Danubius:
ANICA GANTU
IONELA BADALAN
ANGELA MAGHERU
CLAUDIA CATANA TIPAR
GEORGE VULCANESCU
LUCIANA VADUVA
COSMIN BIRLAN
Invitati in spectacol:
IRINA ZOICAN
ELENA GRAMA
GEORGETA CORLAN SI ANSAMBLUL
FOLCLORIC BORDEIASUL
Hora satului
Peştera Topolniţa, monument al naturii
Peştera Topolniţa este una dintre cele mai spectaculoase din România, cu formaţiuni unice în lume. Este rezervaţie speologică, declarată monument al naturii.
Peştera Topolniţei, situată în apropierea schitului cu acelaşi nume, se află în partea centrală a Podişului Mehedinţi, între localităţile Marga şi Cireşu, la 30 de kilometri de Drobeta Turnu-Severin . Apele Topolniţei adunate în subteran au străpuns muntele şi au format galerii gigantice, extrem de spectaculoase.
Peştera Topolniţei este deschisă doar câteva ore pe an, în timpul sărbătorii care îi poartă numele. În restul anului poate fi vizitată doar cu aprobarea Academiei Române. Deşi categoriile de lucrari vizate pentru a asigura accesibilitatea turiştilor în complexul carstic cuprindea piste betonate, cu balustrade şi scări în sectoarele denivelate şi electrificarea peşterii pentru principalele puncte de atracţie, între care Loja, Pădurea de Lumânări, Sala Piticilor ori Lacul de Cleştar, lipsa fondurilor a determinat închiderea peşterii înainte de 1989. Regretabil că promovarea aproape inexistentă şi nepăsarea autorităţilor duc la necunoaşterea pe mai departe a acestei inegalabile frumuseţi naturale, de pe urma căreia s-ar putea încasa bani buni ce-ar face ca locurile astea să nu mai fie izolate.
